Ce este surdocecitatea 

Această pagină vă descrie ce este surdocecitatea. De asemenea, pagina se referă la diferitele tipuri de surdocecitate, cauzele acesteia la nou-născuți și adulți, diagnosticarea afecțiunii, semnele surdocecității, tratarea cauzelor care stau la baza afecțiunii și gestionarea acesteia.  

Pe această pagină: 

• Ce este surdocecitatea? 

• Pe cine afectează surdocecitatea 

• Tipuri de surdocecitate 

• Alte denumiri pentru surdocecitate   

• Care sunt cauzele surdocecității?   

• Identificarea semnelor surdocecității 

Ce este surdocecitatea? 

Surdocecitatea este o dizabilitate distinctă, dar care nu este încă recunoscută ca atare în toate țările. 

Acest lucru înseamnă că puteți avea pierderi de vedere și de auz care vă afectează viața de zi cu zi. Accesul la informații, comunicarea cu semenii și deplasarea independentă pot fi mult mai dificile.   

A fi o persoană cu surdocecitate nu înseamnă neapărat că sunteți complet surd și/sau complet orb. Majoritatea persoanelor care au surdocecitate văd și aud parțial.  

Chiar și în cazul unei pierderi ușoare a vederii și a auzului, veți întâmpina noi provocări din cauza modului în care vă afectează viața atât pierderea vederii, cât și pierderea auzului.  

Federația Mondială a persoanelor cu Surdocecitate definește surdocecitatea ca o deficiență combinată de vedere și auz de o asemenea gravitate încât simțurile afectate au dificultăți în a se compensa reciproc. Astfel, surdocecitatea este o dizabilitate distinctă. Cu toate acestea, definiția juridică a surdocecității poate varia de la o țară la alta.  

Pe cine afectează surdocecitatea? 

Surdocecitatea afectează persoane de toate vârstele, inclusiv copiii și tinerii.  

Este mai frecventă la persoanele în vârstă, deoarece vederea și auzul nostru scad în mod natural pe măsură ce îmbătrânim. 

Cercetările au arătat că 0,2% din populația lumii trăiește cu o surdocecitate severă. Încă 2% din populația lumii trăiesc cu forme mai ușoare de surdocecitate.* 

Acest lucru înseamnă că aproximativ 160 de milioane de persoane sunt afectate de surdocecitate. 

*Federația Mondială a Persoanelor cu Surdocecitate (2023) Al doilea raport global privind situația persoanelor cu surdocecitate: Bune practici și recomandări pentru incluziunea persoanelor cu surdocecitate, martie 2023 

Tipuri de surdocecitate 

Există două tipuri principale de surdocecitate. 

Surdocecitate congenitală  

Surdocecitatea congenitală înseamnă că vă nașteți cu deficiențe de vedere și auz sau că acestea devin evidente în primii doi ani de viață.  

Această situație poate fi cauzată de infecții în timpul sarcinii, naștere prematură, traume la naștere (leziuni fizice) și de afecțiuni genetice rare (afecțiuni moștenite de la un părinte).   

Surdocecitate dobândită  

Surdocecitatea dobândită înseamnă că se ajunge la pierderea vederii și a auzului mai târziu în viață. Oricine poate deveni o persoană cu surdocecitate în orice moment prin boală, accident sau îmbătrânire. 

Uneori, oamenii se nasc fie cu o deficiență de auz, fie cu o deficiență de vedere, dar, odată cu procesul de îmbătrânire, și celelalte simțuri încep să se schimbe sau să se reducă.  

Alte denumiri pentru surdocecitate  

Surdocecitatea este cunoscută și sub numele de:  

• Deficiență senzorială duală.   

• Deficiență senzorială multiplă.  

Mulți oameni folosesc acești termeni pentru a se referi la același lucru, și anume la surdocecitate.   

Unii oameni aleg să folosească termenul “surdocecitate” pentru a descrie o pierdere mai severă a vederii și auzului. 

Alții preferă termenul de deficiență “senzorială duală”, deoarece consideră că descrie mai exact cum este să fii o persoană cu surdocecitate.  

De asemenea, alții consideră că termenul de “deficiență senzorială multiplă” este mai precis.   

Situația decurge din faptul că persoanele respective s-ar putea referi la modul în care creierul nostru gestionează informațiile pe care le primește de la urechi și ochi, nu la modul în care funcționează urechile și ochii. Pot fi afectate și alte simțuri, cum ar fi atingerea, gustul sau mirosul. 

Care sunt cauzele surdocecității?  

Există multe cauze ale surdocecității congenitale și ale surdocecității dobândite.  

Cauze ale surdocecității congenitale  

Surdocecitatea congenitală poate fi cauzată de:  

• Probleme asociate nașterii premature – nașterea înainte de 37 de săptămâni de sarcină.   

• O infecție intrauterină care afectează fătul, cum ar fi rubeola (rujeola germană), toxoplasmoza sau citomegalovirusul (CMV) 

• Complicații medicale în timpul sarcinii și la naștere – inclusiv o alimentație deficitară și traume 

• Condiții genetice, cum ar fi sindromul CHARGE sau sindromul Down.  

• Paralizie cerebrală – o problemă a creierului și a sistemului nervos care afectează în principal mișcarea și coordonarea.   

• Sindromul alcoolic fetal – probleme de sănătate cauzate de consumul de alcool de către mamă în timpul sarcinii.  

Cauze ale surdocecității dobândite   

Surdocecitatea dobândită poate fi cauzată de:  

• Pierderea auzului legată de înaintarea în vârstă.  

• Sindromul Usher – o afecțiune genetică ce afectează auzul, vederea și echilibrul.  

• Probleme oculare legate de vârstă, cum ar fi degenerarea maculară legată de vârstă, cataracta și glaucomul.  

• Retinopatia diabetică – celulele din spatele ochiului sunt deteriorate de nivelul ridicat de zahăr din sânge.  

• Leziuni cerebrale cauzate, de exemplu, de meningită, encefalită, accident vascular cerebral sau traumatism cranian grav.  

• Malarie cerebrală 

Identificarea semnelor surdocecității 

Printre semne obișnuite ale pierderii auzului sunt următoarele: 

• Nu auzim persoana dacă ne vorbește din spate.   

• Suntem surprinși ca urmare a faptului că nu am auzit pe cineva care a intrat în camera în care ne aflăm.  

• Nevoia de a mări volumul la televizor, radio sau telefonul mobil.   

• Întârzierea răspunsului către persoanele care vă vorbesc.  

Printre semnele obișnuite ale pierderii vederii se află: 

• Vă este mai greu să vedeți clar în lumină slabă sau puternică.  

• Nerecunoașterea rapidă a persoanelor cu care sunteți familiar, în special în situații neașteptate.   

• Vă bazați mai mult decât de obicei pe atingere pentru a găsi și identifica obiecte.   

• Trebuie să țineți cărțile, ziarele sau telefonul mobil aproape de față sau să stați aproape de televizor.  

Dacă aveți deja o deficiență de auz/surditate și poate că purtați un aparat auditiv sau folosiți limbajul semnelor, aveți grijă de ochii dumneavoastră. Fiți atenți la semnele care indică o posibilă pierdere graduală a vederii și solicitați sprijin pentru a vă face un control oftalmologic. Ideal ar fi ca acest control medical să fie făcut în mod regulat. 

Dacă aveți deja o deficiență de vedere și poate că purtați ochelari, folosiți un baston pentru a vă deplasa sau aveți o afecțiune precum glaucom sau cataractă, aveți grijă de auzul dumneavoastră. Fiți atenți la semnele care indică o posibilă pierdere graduală a auzului și solicitați sprijin pentru a vă face un test de auz la un audiolog. Ideal ar fi ca acest control medical să se facă în mod regulat. Dacă observați oricare dintre semnele de mai sus, adresați-vă cât mai curând medicului dumneavoastră de familie sau profesionistului din domeniul sănătății de care aparțineți.  

Cu cât surdocecitatea este diagnosticată mai devreme, cu atât poate începe tratamentul mai repede, dacă există această opțiune, sau poate începe gestionarea afecțiunii și este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie cu atât mai utilă pentru persoana afectată. Acest lucru este deosebit de important pentru bebeluși și copii mici, deoarece ei sunt în perioada de creștere și de dezvoltare a abilităților de comunicare, trecând și prin alte etape de dezvoltare. 

Aceste informații au fost transmise de către Sense, o organizație caritabilă pentru persoanele cu dizabilități cu sediul în Regatul Unit, care sprijină persoanele cu dizabilități complexe, inclusiv cu surdocecitate. 

Acest material a fost realizat pentru un public internațional (2024).